De la început, în caracterizarea pictorului, important este să se consemneze faptul că a parcurs și a absolvit Facultatea de Arte și Design a Universității de Vest din Timișoara și că este vicepreședinte al Uniunii Artiștilor Plastici din România, date care, cum este de așteptat, se suprapun identității artistice și calității efective a operei. Gheorghe Dican o pictură abstracționist expresionistă de ordin liric, tonică, în care se remarcă suprafața picturală caleidoscopică, dinamica și mișcarea culorilor, culori fierbinți aflate în clocot. Imagistica apare din acumulare cromatică și avansează în siguranță o imagine dens populată în culoare. În configurațiile spontane și aleatorii, fortuite ca realizare, ca execuție predomină petele însoțite, pentru complexitate, de urmele liniare ale gesticii. Acțiunea tașistă, împletită cu cea gestualistă, are drept rezultat o benefică plurivalență în vederea receptării cu forme spontane ca statut artistic. Sunt imagini care, ca intenționalitate, se vor întâi nonfigurative, cu rolul prim jucat de petele cromatice și cu cel secund de subliniere dat de traseele liniilor, la fel de libere, de abstracte.
Dar, în mod firesc, imaginea nu poate rămâne strict abstractă, pentru că nimic nnu o poate opri și nimic nu poate opri gândul și imaginația să alunece spre a descoperi ceva figurativ, ca atunci când privim norii de pe cer. Astfel că imaginile din pictura lui Gheorghe Dican par să fie un fel de hărți, un fel de priviri de sus, din avion, închegând astfel sensul peisagistic. Este la îndemână ca abstracționismul lui să alunece în peisaj. Cu toate formele, cu toate culorile și liniile trasate, este posibil să fie un peisaj întins, de șes, vara, în plin soare, de pajiște înflorită, de pământ cultivat și parcelat, de drumuri șerpuitoare. Localitățile cromatice, petele intens colorate stau alături, fiind de intensitate aproximativ egală, fără conflict, fără concurență. Împreună fac o imagine armonioasă datorită, tocmai, aceleiași intensități cromatice, egalitate împrumutată de la cea a lucrurilor din întinderile campestre, iar caracterul culorilor împrumutat din diminețile de vară. Perspectiva pare a fi luată din cântecul ciocârliei, din privirea ei de pasăre, căci chiar și structura cromatică a imaginilor are ceva din trilul ciocârliei.
Ca atare, cromatica este bucuros sonoră, structura cromatică evocă pământul verilor văzut de sus, din aer, dar și înțeles în funcție de substanțialitatea fundamentală a aerului care îl învelește, îl îmbracă, plină de luminozitate și transparență. Lumina conținută este cea care dezvăluie formele și culorile, frumusețea lor, la fel cum dezvăluie viziunea optimistă, încrezătoare a acestei picturi. Imaginile poartă în sine starea de bucurie, de exuberanță, deodată cu elanul spiritual și cu tresăltarea sufletească. În ultimă instanță, orice lucrare a lui este peisaj, pentru că acesta, arătând lumea și natura din timpul însorit al verilor, îi este și cel mai propriu suport vizual și cea mai propice viziune pentru pictură. seninătatea aeriană a picturilor lui Gheorghe Dican, stările din ea și ideile sugerate transcriu, de fapt, un mod de a simți lumea și de a o transpune pe pânză. Chiar dacă lumea este în permanentă schimbare, pictura încearcă să o stabilizeze, să o fixeze în cele mai relevante, în cele mai grăitoare ipostaze, în cele mai potrivite sufletului aflat în așteptare. De aceea putem situa pictura acestui artist încrezător sub semn auroral, paradisiac.
Mai trebuie remarcat, de asemenea, în profilarea masculină a acestei picturi, faptul că lasă vast teren lirismului, dar nu admite, sub nici un fel, edulcorarea și calofilia. Lirismul prezent în mod substanțial este de natură să prezinte lumea prin frumusețile ei și pictura prin capacitatea de a exprima convingător câte ceva deosebit din partea de lumină a sufletului. Sunt aceste picturi un fel de elogii aduse lumii și picturii, pentru că rețin ceea ce există în tonalitate însorită aflată pe adevărul că lumea le deține pe toate, depinde ce alegi. Și Gheorghe Dican știe să aleagă ceea ce îl bucură, pentru că, la rândul lui, vrea să bucure prin ceea ce pictează.